Copii talentaţi

Zilele trecute mi-a trimis cineva acest film de pe YouTube. Uneori copii sunt mult mai buni decât adulţii.

Şcoala de vară IP Workshop

LASFA în colaborare cu Grupul Şcolar Electromureş organizeză in perioada 20 august - 2 septembrie 2008 a doua ediţie a şcolii de vară IP Workshop. Evenimentul va fi găzduit de către Grupul Şcolar Eletromureş din Tîrgu Mures, Acţiunea se desfăsoară în cadrul Grupului Şcolar “Electromureş”.

Scoala de vara IP Workshop presupune două săptămâni cu program educativ şi interactiv, o ocazie de a combina plăcut învăţatul cu distracţia.

Printre cursurile pe care vi le-am pregatit anul acesta sunt:

• Programare Web
• Web Design
• Proiectare de programe
• Introducere in Flex 3
• Retele de calculatoare
• Matematică aplicată

Aceste cursuri vor fi ţinute de sţudenti ai Universităţii “Politehnica” din Bucureşti şi de către reprezentanţi ai firmelor participante.

Pe langa cursuri va mai asteapta si diverse activitati recreeative (jocuri de echipa si excursii).
Înscrierile se fac incepand cu data de 10 mai pâna in data de 10 iulie 2008.

Pot participa elevi ai claselor IX-XII, studenţi şi profesori.

Soluţii Enterprise

Cu câteva zile în urmă am citit un comentariu la adresa articolului despre Web 2.0. După ce i-am răspuns autorului, m-am gândit că ar fi bine să public acest comentariu împreună cu răspunul meu, pentru că este mai aparte. Iată ce scrie Lucian:

Dragul meu, ar fi cazul sa te informezi mai mult in ceea ce priveste Web 2.0. Daca cu atat ai ramas in cap de la simpozionul domnului Buraga (daca nu ma insel el a fost cel care sa ocupat cu asta) inseamna ca ai mici probleme de atentiea.
Ca mici directii pe care sa le urmezi ca sa dai jos praful de pe Web 2.0 ar fi:
-Social Networking
-Social Bookmarking
-Social software
-Semantic web
-clustering (user, preferinte, )
-Servicii web
- SEO
Si multe alte lucruri care sunt necesare pentru a incepe sa intelegi despre ce este vorba cand spui de Web 2.0
A si referitor la saracul php…. este printre cele mai comode,fiabile si sigure metode de scriptare. Asta daca nu cumva vrei sa iti expui talentul lucrand cu chestii scarboase precum Python sau XSLT care sunt axate pe programare functionala, Sau tu ai dori sa incerci sa creezi aplicatii frumoase .Net ASP sau JSP, care au bug-uri din nastere
Parerea mea este ca inca esti incepator in ceea ce priveste programarea , si habar nu ai sa faci distinctia intre evolutia paradigmelor de programare si evolutia limbajelor de programare.
O zi buna.

Iată şi răspunsul meu:

Eu vreau să sper că am fost destul de atent la November Web 2005, mai mult, am ridicat acestă problemă şi acolo.

După cum am spus şi in comentariu anterior, sunt de accord ca find o evoluţie a Web-ului crearea de conţinut de către utilizatori. Aici cred că intră foarte bine “Social Networking”, “Social Bookmarking” etc. Dacă prin “Social Software” te referi la comunicaţiile electronice, atunci da, intră şi ele în acestă categorie.

Dupa cum s-a precizat chiar în deschiderea November Web 2005 de către şeful catedrei de informatică de la Universitatea Al. Ioan Cuza [îmi cer scuze, nu îmi aduc aminte numele dânsului], Web-ul Semantic ar fi următorul pas (următoarea versiune) dupa Web 2.0. Sincer, sunt şceptic de reuşita lui, eu nu consider că un calculator este capabil să “gândească”. Timpul ne va spune dacă am dreptate sau nu.

În ceea ce priveste “clustering”, din câte ştiu eu asta este legat de sisteme distribuite, sisteme care se folosesc de vreo … 20 de ani. Nu vad legătura cu Web-ul 2.0.

SEO, adică Search Engine Optimization, este şmecheria managerilor (nu pot s-o numesc altfel) de a “păcăli” motoarele de căutareîin a arăta pagina lor cât mai sus. După cum ziceam, directorii de marketing s-au prins că pot face bani de pe urma Web-ului.

Nu te pot contrazice, PHP este destul de comod (asta daca te limitezi la proiecte mici, altfel … incepe sa fie mai greu). Din păcate, nu este nici fiabil si nici sigur. Vei găsi liniştit un “PHP injector” foarte uşor pe Internet. Mai mult, multe dintre firmele care oferă găzduire bazată pe PHP au o versiune de PHP compilată prin 2004. Nu prea e bine. Dupa părerea mea, PHP-ul ar trebui să rămână la scopul său iniţial, adică Personal Home Page [script].

XSLT din câte ştiu eu este o metoda de translatare de cod, fie el de program sau informaţii utile (fişiere xml in general), nu un limbaj de programare. Mai mult, metoda XSLT se poate folosi din aproape orice limbaj de programare.

Python este un limbaj imperativ, exact ca şi Pascal, C, Java sau PHP. Limbajele funcţionale sunt Scheme, CaML, Huskell, JavaScript (nu Java) etc. Bănuiesc insă că tu te referi la limbaje procedurale, adică limbajele imperative. Limbajele functionale lucreaza cu funcţionali, adică in general primesc şi mai ales întorc parametrii care sunt funcţii. Poti să consideri că este oarecum similar cu “delegaţii” din C#.

În ceea ce priveşte ASP.NET (adică C# sau VB.NET) şi JSP (cred eu că te referi şi la Servet-uri), acestea sunt metode mult mai bune. În primul rând sunt mult mai sigure, fiind limbaje compilate (ceea ce înseamnă verificarea completă sintactică - erori de sintaxata -, şi mai ales semantică - erori de sens, adică de exemplu variabile care sunt folosite fără a fi declarate - şi, spre deosebire de mai vechile compilatoare, protecţie împotriva “buffer overflow”-urilor). E destul de greu să dai jos masina virtuală java sau sa “strici” clasele .NET. Din punctul meu de vedere insă, şi limbajul Pascal este mai bun decat PHP, insă trebuie scrise câteva biblioteci în plus. Am încercat şi merge foarte bine.

Este adevarat că paradigmele de programare au evoluat, dar din păcate au evoluat în mare parte către ideea “este mai ieftin să cumpărăm hardware bun, decât să angajăm programatori pricepuţi”. Andrew Tannenbaum afirmă in cartea “Sisteme de operare moderne” că “Mai demult [anii '80, '90] lumea ştia să realizeze programe mici şi eficiente, insă odată cu evoluţia hardware-ului, acest obicei s-a pierdut”. Nu pot să nu-i dau dreptate, o să te rog să te uiţi la Windows Vista, este de câteva ori mai mare decât predecesorul său, merge mult mai încet, însa realizează aceelaşi lucruri ca şi Windows XP. Este un exemplu foarte bun.

Nu pot să spun că sunt prea fericit cu direcţia în care se pare că se îndreaptă lumea software. Ceea ce afirmă Andrew Tannenbaum este foarte adevărat, nu mai ştim să facem programe mici şi eficiente. Toată lumea realizează soluţii enterprise, programe integrate, imense care fac tot ce se poate. Aceste programe sunt promovate cu slogane de genul foloseşte tehnologia Java de ultimă oră sau tehnologia AJAX integrată etc.

Să luăm ca exemplu programele pentru telefoane mobile. Eu am un Nokia E70 (am ataşat o poză, pentru a fi mai sugestiv despre ce e vorba). Acesta rulează Symbian 9,1, sistem de operare modern pentru telefoane mobile. La cei 200 de Mhz pe care îi are procesorul meu împreună cu cei 64 de MB de RAM (adică dublu faţă de calculatorul Pentium pe care l-am avut eu, care insă avea doar 16 MB de RAM), nu este în stare să redea un fişier mp3 în timp ce navighez pe Internet. Îmi aduc aminte însă că sub Windows 95, pe calculatorul meu Pentium, mă jucam liniştit în timp ce ascultam muzică şi aveam câteva pagini de Internet afişate.

Vă puteţi imagina cât de bună este acesta soluţie integrată de telefon, cât de eficient au fost scrise programele.

De ce e aşa? Foarte simplu, programatorii buni sunt puţini şi scumpi. S-a ajuns la dezvoltarea unor limbaje de programare (în general numite limbaje de scripting) care sunt foarte simple, adică oricine poate face un program. Dezavantajul este însă eficienţa. Puteţi fi siguri însă că la baza sistemelor de operare (nucleu şi driver-e) sau a limbajelor de nivel foarte înalt (cele cu paradigme de programare moderne) stau tot limbajele clasice şi metodele conveţionale de programare. Dar aşa … sunt puţini programatori care trebuie plătiţi bine.

Este păcat că nu se mai găsesc programe mici şi eficiente. Căutând nişte documentaţie pentru MySQL, sistem de gestiune a bazelor de date simplu şi mic, am citit că a fost preluat de către Sun Microsystems. Cred că este doar o chestiune de timp până cei 25 de MB vor deveni cei 250 de MB de soluţie integrată MySQL. Va avea aceelaşi funcţii de bază, însă va fi de câteva ori mai mare. Ne mai rămân (până vor fi şi acestea achiziţionate) PostGreSQL şi SQLite.

Îmi aduc aminte de un moment din anul I de facultate. Eram la primele cursuri de programare, şi eram foarte supărat că învăţăm Java. Nu este un limbaj prea eficient din punct de vedere al vitezei şi nici nu poate fi folosit prea bine în programare de bază. Profesoara de la curs, doamna Adela BUZULOIU, o persoană deosebită, mi-a răspuns foarte calm: “Uită-te în sală [erau peste 100 de oameni], câţi de aici crezi tu că vor ajunge să facă compilatoare sau driver-e? Majoritatea vor ajunge să programeze în companii mari după nişte tipare bine stabilite.” A avut dreptate.

Programarea ajunge să fie tehnoredactare … de cod.

Dedicaţie pentru NATO

Săptămâna acesta se va desfăşura la Bucureşti summit-ul NATO. Următorul film este dedicat tuturor participanţilorla aceasta reuniune. M-aş bucura dacă conducerea NATO ar încerca realizeze măcar o parte din ce sugerează acest videoclip.

Până la urmă NATO este (cel puţin în acte) o organizaţie care are ca scop menţinerea păcii.

 

Web 2.0 … sau nu?

Citeam săptămâna trecută un blog al unei perosane din domeniul IT şi am rămas şocat când am dat peste o frază de genul  Ca “profesie de bază” sunt programator PHP… Nu o să pot niciodată înţelege cum o persoană care are studii superioare în domeniul informaticii şi al calculatoarelor poate afirma aşa ceva. Dacă acesta este rezultatul după patru sau cinci ani de facultate, e foarte trist, deoarece facultatea nu scoate programatori. Nu ştiu dacă este cazul persoanei citate anterior (pentru că nu o cunosc), dar din păcate din ce în ce mai multe persoane consideră că facultatea nu este bună de nimic, şi în consecinţă, ajung să rămână la stadiul de progarmator PHP.

Se pare că sunt împotriva PHP-ului. Nu, dimpotrivă. Ceea ce însă mă deranjează pe mine este că toată lumea ştie să meşterească un site (programatori PHP “adevăraţi”), dar prea puţină lume ştie ce se ascunde în spatele simplului limbaj de programare şi a Web-ului în general. De aici ajungem la subiectul la Web 2.0. Uau! Marea descoperire a ultimilor ani. Aplicaţii Web, Servicii Web, Ajax, CSS, XML sunt numai câteva din noile tehnologii descoperite de draguţii noştrii programatori web. Ei bine, toate acestea existau de cel puţin 10 ani. Nu e nici un fel de tehnologie noua, nici un fel de descoperire fantastică.

Web 2.0… Am participat în 2005 la Iaşi la un seminar despre tehnologii web, September Web 2005. Scopul mai mult sau mai puţin declarat al seminarului a fost descrierea Web 2.0. Definiţia pe care am dedus-o în urma simpozionului suna cam aşa: Web 2.0 este folosirea Internetului pentru comunicare, informare şi prelucare de date. Adică, mai nou Internet-ul este folosit pentru chat, mesaje instant, email, prelucrare de documente pe Internet şi alte servicii, şi nu numai pentru vizualizarea paginilor HTML. Nu-mi venea sa cred ce aud.

Chat - Internet Relay Chat, protocol pus la punct în 1988 în Finlanda, menit să înlocuiască un protocol mai vechi. Eu foloseam mIRC, un program client IRC, în 1998.

Email - Poşta electronică, a fost unul din cele mai vechi servicii oferite de prima reţea între facultăţi, Internetworking (de unde astăzi termenul de Internet) , pus la punct în anii 70. A ajuns să poată fi accesat prin intermediul paginilor Web în 1998 când Yahoo! a lansat serviciul său public de poştă electronică.

Mesaje Instant - Talk este un serviciu UNIX care din anii 80 oferea deja posibilitatea transmiterii mesajelor scurte între utilizatorii unuia sau mai multor sisteme. AOL Messenger, lansat de către America On-Line în 1998, era menit să uşureze comunicarea directă între doua persoane (talk fiind doar pentru sisteme similare UNIX, în principiu). Variante similare de servicii au fost implementate ulterior de Microsoft prin MSN Messenger în 1999 şi Yahoo!.

Procesarea documentelor pe Internet - ideea aparţine Microsoft care în 1998 afirma că are de gând să pună la dispoziţia utilizatorilor diferite funcţii de prelucrare a documentelor Office prin intermediul Internet-ului. Se pare că atunci, infrastructura Internet-ului nu era suficient de bine dezvoltată, în alte cuvinte, accesul la Internet era încă limitat. După cum se poate vedea, Google nu au fost primii cu acestă idee.

Partajarea fişierelor - File Transfer Protocol, sau FTP, a fost proiectat în anii 70 pentru transferarea de fişiere între calculatoare. O extindere cunoscută a fost Napster, primul program considerat peer to peer, care în 1999 permitea partajarea fişierelor şi, spre deosebire de FTP, căutarea lor între utilizatorii programului. Ulterior au apărut diverse clone, unele legale altele nu, cum ar fi Morpheus, LimeWire, Kazaa, NMDC (DC++, ADC mai nou), BitTorrent  etc.

Servicii Web - adică funcţii puse la dispoziţie de diverse servere programatorilor. În esenţă, sunt nişte pagini de Internet normale, care se bazează pe acelaşi protocol (HTTP), doar că rezultatul este în format XML şi este interpretat de o funcţie, şi nu de un program de navigare. Nimic nou. Mult mult, acestă variantă de Remote Procedure Call (RPC) nu este prea eficientă, fiind interschimbate foarte multe date redundante între server şi client (din cauza modului de funcţionare al protocolui HTTP).

Mai sunt şi alte exemple de acest gen, dar cred că acestea sunt suficiente. Aşadar, toate serviciile noi ale Web 2.0 sunt de fapt doar nişte interfeţe utilizator, menite să uşureze accesul utilizatorilor. Nu sunt tehnologii noi. Singurul serviciu care iese puţin din acest tipar este BitTorrent. Spre deosebire de implementarile clasice ale partajării de fişiere, acesta este implementat distribuit. Toate serviciile noi sunt însă din anii 90, deci nu sunt prea noi.

În ceea ce priveşte tehnologiile noi, este incredibil cât a stagnat lumea soft-ului. Avem tehnologii ca AJAX, CSS, XHTML, XML, MySQL. Tehnologii noi nouţe… Da? Nu chiar…

AJAX - Asynchronous Javascript And XML, este o facilitate JavaScript prin care este posibilă comunicarea cu serverul, fără a fi necesară reîmprospătarea paginii (refresh). Facilitatea a fost implementată pentru prima dată în Internet Explorer 4 şi Netscape Navigator 4. Ce-i drept, sub alt nume, mai puţin comercial. Nimeni nu ştia la ce s-o folosească. Vorbim aici de anii 1997, 1998.

XHTML - Extended HTML, pur şi simplu o extensie relativ inutilă a limbajului HTML 4.1. De ce să fie standard HTML, când poate fi XML. Extrem de multe probleme provin de aici. Au fost introduse multe idei din formatul XML, idei de genu orice marcaj deschis trebuie şi închis (<br> devine <br/>, deoarece <br> … </br> nu avea sens). Oricum, HTML există din 1990, iar XHTML nu aduce aproape nici un marcaj nou.

CSS - Modele de stiluri. Erau definite deja în HTML 4, adică în 1996. În bună parte, singurele marcaje (instrucţiuni) portabile sunt cele care există de mai bine de zece ani.

XML - Limbajul de marcaje extensibil propus pentru a fi folosit în scopul interschimbării de date de către Microsoft (ei au fost primii care au realizat că poate fi folosit foarte bine pentru interconectarea diverselor programe) la mijlocul anilor 90, atunci criticat de mulţi.

MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date, existent de peste zece ani. MySQL este relativ nou, comparat cu Oracle (peste 20 de ani), FoxPro (peste 20 de ani) sau IBM DB 2 (cel mai vechi sistem, peste 30 de ani). Limbajul Sequel (SQL) este mai vechi decât DB 2.

După cum vedeţi, toate sunt tehnologii noi. Toate exista de cel puţin zece ani, şi se bazează pe tehnologii existente anterior. Nimic nou …

Este incredibil cât de puţine ştiu despre uneltele cu care lucrează programatorii PHP. Am auzit nu demult pe cineva zicând eu lucrez doar Web 2.o, adică XHTML, CSS, AJAX … nu mai fac site-uri simple. E trist …

Tot în acest sens, am fost la un curs de programare Web. Am auzit o afirmaţie şocantă: până la XML, sistemele de baze de date nu stocau bine datele, deoarece, în cazul schimbării sistemului de gestiune a bazei de date, datele nu puteau fi recuperate (fiind stocate binar). Confuzie mare! XML este un format foarte bun pentru interschimbare de date (import / export de date) , dar nu este deloc potrivit pentru stocare. Nici un sistem de baze de date NU va stoca informaţiile în XML. Va şti însă să le exporte sau să le importe în acest format.

Din păcate, se pare că industria programării este în regres. Deşi în domeniul dispozitivelor electronice se inovează în fiecare zi, programele se pare ca iau doar altă formă, dar râmân bazate pe aceleaşi idei vechi.

După cum afirma un prieten, Web 2.0 este momentul în care managerii şi-au dat seama că pot câştiga bani de pe urma Internet-ului.

Problema Open Source vs. Microsoft

Probabil că imi voi atrage foarte multe critici pentru acest articol. Vă rog să îl citiţi până la capăt înainte de a pune comentarii.

Eu nu cred în extreme, nimic ce este exagerat nu este bun. Totdeauna încerc să ajung la o soluţie de compromis. Am cunoscut prima dată lumea calculatoarelor în 1991, când am primit primul calculator XT. Rula MS DOS 3. Încet încet, am putut observa şi testa evoluţia calculatoarelor de atunci până în prezent. MS DOS, Linux, Windows 9x, NT, Mac OS, Mac OS X sunt doar o parte din sistemele pe care am lucrat.

Open Source … ajungem la subiect. Zilele trecute am primit un email care m-a întristat. Este vorba despre un apel pentru împiedicarea înregistrării standardului OOXML (standardul Microsoft Office 2007). Autorii petiţiei au fost foarte vehemenţi împotriva Microsoft şi a tot ce înseamnă Office 2007. Problema este următoarea: din câte am înţeles eu din email, dacă Microsoft nu reuşeşte să înregistreze acest standard, nu va putea comercializa Office 2007 către nici o instituţie publică din Uniunea Europeană. Nu-mi vine să cred că, deşi foarte vehemenţi impotriva patentelor şi a firmelor care produc şi comercializează programe, suţinătorii open source ajung să folosească metode similare pentru a-şi impune programele (dacă nu Office 2007, atunci OpenOffice, StarOffice şi altele).

Am fost un împătimit al OpenSource şi Linux. De când mi-am instalat pentru prima dată Linux, asta fiind prin 2000, până în anul III de facultate am fost convins că Linux este cel mai bun sistem, şi că este corect din punct de vedere moral. E gratuit şi merge mai bine decât Windows. În 2005 am participat la un seminar despre Linux, Linux şi medii virtuale educaţionale, organizat de Universitatea Vasile Goldiş din Arad. Eram extrem de încântat că voi participa, că voi cunoaşte lume care are aceeleaşi păreri ca mine, etc. Când am ajuns, dezamăgire mare: majoritatea participanţilor de vârsta mea nu terminasera facultatea (o lăsaseră baltă, erau prin anii VI, VII, plini de restanţe etc.). Am zis, bine aşa o fi, oricum se zice că facultatea nu ajută prea mult (fals!). Oamenii erau hacker (da …).

Deşi participanţii erau cu totul diferiţi de cea ce mi-aş fi închipuit eu, erau toţi pe aceeaşi lungime de undă cu mine: programele gratis sunt foarte bune, open source. O singură frază vă poate schimba părerea… La o discuţie despre un design pentru o interfaţă, una din participante m-a întrebat De ce foloseşti Photoshop? Nu e open source şi are formate proprietare. Adobe este o companie foare rea. Sugestia ei a fost să folosesc GIMP. GNU Image Manipulation Program este un program foarte drăguţ, dar nu se poate compara cu Photoshop. Numai o persoană cu o gândire puerilă poate face o asemenea comparaţie. De asemenea fraza ei Corel este o prostie de program. nu este mai bună. De aici încolo am înţeles că nu tot ce e gratis e bun. Soluţia cea mai bună este un compromis între programe proprietare şi programe gratuite.

Sunt perfect de accord că este bine să existe programe gratuite, cu sursa liberă. Ele sunt foarte bune pentru a fi studiate, pentru a învăţa, pentru a da un impuls programelor comerciale. Dar cam atât. Sunt foarte puţine programe care au reuşit să se ridice la nivelul celor comerciale. Orice programator trebuie să şi trăiască. Este absolut normal ca oricine munceşte la un program să poată să câştige un ban. Aşa cum nu veţi găsi electrocasnice gratis, la fel este şi în cazul programelor pe calculator.

Foarte multă lume afirmă că programele open source sunt viitorul. De opt ani, de când folosesc Linux, aştept să văd o distribuţie care să se ridice la nivelul Windows-ului. Suntem încă departe de aşa ceva. Ubuntu începe încet încet să se apropie. Dar, şi vă rog să ţineţi seama de asta, Ubuntu este puternic susţinut financiar. Nici măcar Compiz, interfaţa grafică cu efecte tridimensionale pentru Linux, nu se apropie de Aero, noua interfaţă grafică a Windows. Aero este construită să suporte ferestre tridimensionale, cu forme geometrice oarecare, Compiz nu. Vă sfătuiesc să citiţi Windows Presentation Foundation. Veţi fi uimiţi.

Revenind la Microsoft… una din cele mai mari companii din domeniul soft-ului. După părerea mea, Microsoft este şi va mai fi multă vreme de acum încolo un punct de referinţă în domeniu. De ce? Simplu, pentru că poate. Lumea calculatoarelor personale nu ar fi evoluat atât de rapid fără Microsoft. Programele pentru birotică (office) nu ar fi avut atât de multe funcţii fără să fi existat Microsoft Office. Sunt convins de asta. Apple, cei care au implementat pentru prima dată interfaţa grafică pe un calculator, nu au reuşit să facă o interfaţă mai frumoasă decât cea a Windows timp de peste zece ani. Abia în 2002 a apărut Mac OS X. Toată lumea critică Microsoft, însă nimeni nu vine cu o alternativă viabilă. De ce? Pentru că e mai simpu să critici decât să faci ceva. Toţi acuză Microsoft de monopol, dar nici o firmă nu a reuşit să producă programe mai bune (sau cel puţin nu au ştiut să le comercializeze). Din câte văd eu, singurul competitor viabil este Apple, care deja vinde destul de mult şi în Europa. Mac OS X este singurul sistem care poate rivaliza cu Windows. Sincer, cred că viitor meu laptop va fi un Macintosh, deoarece nici eu nu sunt prea mulţumit de Windows. Discutăm aici doar de sisteme folosite pentru utilizare (desktop), nu de sisteme destinate serverelor.

Programele open source nu se pot impune datorită firmelor? Firmele trebuie oprite din a comercializa programe propietare pentru ca programele open source să poată intra pe piaţă? Fals. Exemplul cel mai bun este Firefox. Acest program este printre singurele care se ridică nivelul competitorului său, Internet Explorer. Firefox a ajuns pe propriile forţe să deţină o cotă de piaţă semnificativă. De ce nu ar face şi restul programelor la fel?

Mai mult, nimeni nu împiedică programele open source să-şi facă publicitate. Nu am văzut încă nici un film de reclamă, film bine făcut, pentru un produs gratuit, open source. Majoritatea susţin că dacă programul funcţionează bine, atunci lumea îl va folosi. Lumea trebuie să ştie de programele acestea, trebuie să le vadă.

În concluzie, nu cred că împiedicarea înregistrării standardului Microsoft pentru documente şi implicit interzicerea comercializării Office 2007 în instituţiile publice europene ar fi un lucru benefic. Programele open source ar trebui să se ridice la valoarea Office 2007 şi nimeni nu ar ezita să le folosească. Mai mult, interconectarea lor cu programele Microsoft este foarte uşoară deoarece standarul OOXML este public. Formatele binare pentru documente ale Microsoft sunt şi ele publice.

De asemenea, interzicerea comercializării în acest mod nu este cu nimic mai bună decât practicile de monopol Microsoft.

Mie mi se pare însă că problema se pune altfel. Impresia mea este că există multe companii care ar dori să vadă Microsoft şicanată cât mai puternic. În spatele produselor de birotică alternative se află câte o companie. Este foarte uşor de manipulat comunitatea open source, comunitate care nu suporta Microsoft. Eu sunt convins că de câştigat cel mai mult din împiedicarea standardului OOXML au companiile care sprijină aceste soluţii. În nici un caz piaţa de programe nu va progresa prin forţarea interzicerii unui program bun (nu cred că poate cineva contesta cu argumente serioase acest lucru).

Nimic nu este gratis, totul se face cu un interes comercial. Aşa m-aş gândi eu înainte de a hotărî să suţin sau nu petiţia împotriva OOXML.

Surface … un alt punct de vedere

După parerea mea, Microsoft Surface este viitorul calculatoarelor. Interacţiunea om calculator devine extrem de simplă şi intuitivă. Posibilităţile de utilizare ale acestei tehnologii sunt nenumărate. Pentru mai multe detalii, vă invit să vizitaţi pagina de Internet.

Deşi este impresionantă, tehnologia este încă foarte scumpă. Următorul film ilustrează perfect acest lucru.

Folosiţi Open Office?

Folosiţi Open Office? Eu nu! De ce? Pentru ca nu e practic, simplu şi intuitiv de folosit. Îl voi folosi? Nu ştiu, poate când dezvoltatorii lui vor învăţa ceva de la Microsoft.

Toată lumea se plânge că la capitolul bitorică, se predă mereu doarMicrosoft Office. Deşi exită alternative la pachetul de programe promovat de Microsoft, nimeni nu le prea foloseşte. Mai bine zis, acestea sunt cunoscute aproape doar de persoanele care lucrează în domeniul calculatoarelor.

La diverse conferinţe despre IT, am avut cerinţa de a trimite documentele de participare în formate diferite de ale Microsoft, acolo fişiere .doc, .xls sau .ppt fiind considerate malefice. Trebuie să recunosc că dacă n-ar fi acceptat formatul pdf, chiar aş fi avut o problemă. Alternativa Open Office, lăsând a oparte interfaţa complet ne-intuitivă (parerea mea), rulează mult mai încet. Am fost foarte frustrat de acestă cerinţă.

Navigând pe diverse pagini de Internet ale Microsoft, am ajuns la pagina Office:mac 2008, adică suita de programe Office pentru Macintosh. Am adăugat aici o reclama realizată de Microsoft pentru Office:mac 2008. Lăsând la o parte problemele de funcţionalitate ale OpenOffice (de alte pachete nici nu are rost să discutăm), cred că este foarte clar de ce lumea va prefera mereu varianta Microsoft.

Eu bine, vi se pare dificil de folosit? Mie nu. Deşi are multe probleme, Microsoft Office reprezintă şi va reprezenta mult timp de acum încolo un standard pentru programe de birotică.

Dacă sunteţi spealist în domeniul calculatoarelor veţi spune că ori sunt nebun, ori fac reclama firmei Microsoft. Îmi veţi da un exemplul clasic. De câte ori încerc să redactez o lucrare mai serioasă, Word o să-mi facă praf pagina, mereu face asta! Vă răspund foarte simplu: Word este făcut pentru a scrie documente simple, precum facturi, rapoarte, memorii etc. Dacă doriţi să redactaţi ceva profesionist (cum ar fi un ziar), ar trebui sp folosiţi un program realizat pentru aşa ceva (Adobe PageMaker sau QuarXpress sunt ideale).

Pagina de Internet a Office:mac 2008.

Un personaj drăguţ

Dacă tot am ajuns la răscolit proiecte mai vechi, am dat astăzi peste un proiect foarte simpatic. Am încercat anul trecut să realizez o interfaţă diferită, mai animată, pentru Windows (pe vremea când Aero era doar o idee în reviste). Deoarece nu mă pricep prea mult la grafică, am apelat la un prieten pentru a o realiza. Ideea lui a fost de a face filmuleţe în Flash. Ştiam foarte bine că sunt programe care folosesc filme Flash în interiorul lor (Yahoo Messenger de exemplu, folosiţi Audibles?), dar n-am reuşit să găsesc nici cum o componentă pentru a importa filmuleţele într-un limbaj de programare. Singura soluţie pe care am găsit-o a fost un exemplu în C/C++, exemplu care folosea ActiveX-ul Macromedia pentru încărca într-o fereastră un film.

După câteva zile de studiat problema şi de încercări, am reuşit să modific sursa găsită pe Internet pentru a afişa filme Flash transparent şi pentru a interacţiona cu ele. Am compilat o bibliotecă partajată dinamic (dll) pentru a putea încărca filme în orice limbaj. Iată un exemplu în Delphi. Pentru a-l rula, aveţi nevoie de Macromedia Flash Player instalat sub forma de ActiveX. 

Puteţi descărca de aici sursele în Delphi sau Visual C#.

Dacă vă place, doriţi sa-l folosiţi şi aveţi nevoie de mai multe informaţii, puteţi să-mi scrieţi un comentariu. 

Radio în buzunar

După jucăria cu pixul care scrie singur am ajuns din la programarea dispozitivelor mobile. După o pauza destul de lungă (nu m-am mai atins de acest subiect de când am predat la şcoala de vară), am început să rescolesc proiectele mai vechi pentru a-mi aduce aminte. Răscolind prin arhive, am găsit un server radio ce implementează protocolul Shoutcast pentru Windows Mobile făcut anul trecut.

Proiectul a fost de fapt un test de performanţă a dispozitivelor mobile. Am scris doua servere, unul in C# (cel pe care îl puteţi descărca momentan) şi unul în C. Ideea a fost de a testa dacă este posibil aşa ceva (nu văd de ce n-ar fi fost) şi cât de bine se comportă C# pe dispozitive mobile.

Ei, ce părere avei, care credeţi că a fost rezultatul? Am testat serverele utilizând conexiuni Wi-fi (802.11b) eminţând pentru zece clienţi simultan. Surpinzător, deşi mergea mai lent, C# se comporta binişor (dacă era singurul program care rula). Serverul în C a fost mult mai rapid, utilizând mult mai puţină memorie. Totuşi, a fost mult mai uşor de scris o interfaţă grafică ăn C#, în C practic fiind aproape imposibil. Părerea mea, după acest experiment, este că un program de proces ar trebui programat în C, iar o interfaţă pentru acest program ar trebui creată în C#.

Puteţi descărca de aici server-ul sub formă de CAB pentru Windows Mobile 2003 sau mai nou.

Detalii