Soluţii Enterprise

Cu câteva zile în urmă am citit un comentariu la adresa articolului despre Web 2.0. După ce i-am răspuns autorului, m-am gândit că ar fi bine să public acest comentariu împreună cu răspunul meu, pentru că este mai aparte. Iată ce scrie Lucian:

Dragul meu, ar fi cazul sa te informezi mai mult in ceea ce priveste Web 2.0. Daca cu atat ai ramas in cap de la simpozionul domnului Buraga (daca nu ma insel el a fost cel care sa ocupat cu asta) inseamna ca ai mici probleme de atentiea.
Ca mici directii pe care sa le urmezi ca sa dai jos praful de pe Web 2.0 ar fi:
-Social Networking
-Social Bookmarking
-Social software
-Semantic web
-clustering (user, preferinte, )
-Servicii web
– SEO
Si multe alte lucruri care sunt necesare pentru a incepe sa intelegi despre ce este vorba cand spui de Web 2.0
A si referitor la saracul php…. este printre cele mai comode,fiabile si sigure metode de scriptare. Asta daca nu cumva vrei sa iti expui talentul lucrand cu chestii scarboase precum Python sau XSLT care sunt axate pe programare functionala, Sau tu ai dori sa incerci sa creezi aplicatii frumoase .Net ASP sau JSP, care au bug-uri din nastere
Parerea mea este ca inca esti incepator in ceea ce priveste programarea , si habar nu ai sa faci distinctia intre evolutia paradigmelor de programare si evolutia limbajelor de programare.
O zi buna.

Iată şi răspunsul meu:

Eu vreau să sper că am fost destul de atent la November Web 2005, mai mult, am ridicat acestă problemă şi acolo.

După cum am spus şi in comentariu anterior, sunt de accord ca find o evoluţie a Web-ului crearea de conţinut de către utilizatori. Aici cred că intră foarte bine „Social Networking”, „Social Bookmarking” etc. Dacă prin „Social Software” te referi la comunicaţiile electronice, atunci da, intră şi ele în acestă categorie.

Dupa cum s-a precizat chiar în deschiderea November Web 2005 de către şeful catedrei de informatică de la Universitatea Al. Ioan Cuza [îmi cer scuze, nu îmi aduc aminte numele dânsului], Web-ul Semantic ar fi următorul pas (următoarea versiune) dupa Web 2.0. Sincer, sunt şceptic de reuşita lui, eu nu consider că un calculator este capabil să „gândească”. Timpul ne va spune dacă am dreptate sau nu.

În ceea ce priveste „clustering”, din câte ştiu eu asta este legat de sisteme distribuite, sisteme care se folosesc de vreo … 20 de ani. Nu vad legătura cu Web-ul 2.0.

SEO, adică Search Engine Optimization, este şmecheria managerilor (nu pot s-o numesc altfel) de a „păcăli” motoarele de căutareîin a arăta pagina lor cât mai sus. După cum ziceam, directorii de marketing s-au prins că pot face bani de pe urma Web-ului.

Nu te pot contrazice, PHP este destul de comod (asta daca te limitezi la proiecte mici, altfel … incepe sa fie mai greu). Din păcate, nu este nici fiabil si nici sigur. Vei găsi liniştit un „PHP injector” foarte uşor pe Internet. Mai mult, multe dintre firmele care oferă găzduire bazată pe PHP au o versiune de PHP compilată prin 2004. Nu prea e bine. Dupa părerea mea, PHP-ul ar trebui să rămână la scopul său iniţial, adică Personal Home Page [script].

XSLT din câte ştiu eu este o metoda de translatare de cod, fie el de program sau informaţii utile (fişiere xml in general), nu un limbaj de programare. Mai mult, metoda XSLT se poate folosi din aproape orice limbaj de programare.

Python este un limbaj imperativ, exact ca şi Pascal, C, Java sau PHP. Limbajele funcţionale sunt Scheme, CaML, Huskell, JavaScript (nu Java) etc. Bănuiesc insă că tu te referi la limbaje procedurale, adică limbajele imperative. Limbajele functionale lucreaza cu funcţionali, adică in general primesc şi mai ales întorc parametrii care sunt funcţii. Poti să consideri că este oarecum similar cu „delegaţii” din C#.

În ceea ce priveşte ASP.NET (adică C# sau VB.NET) şi JSP (cred eu că te referi şi la Servet-uri), acestea sunt metode mult mai bune. În primul rând sunt mult mai sigure, fiind limbaje compilate (ceea ce înseamnă verificarea completă sintactică – erori de sintaxata -, şi mai ales semantică – erori de sens, adică de exemplu variabile care sunt folosite fără a fi declarate – şi, spre deosebire de mai vechile compilatoare, protecţie împotriva „buffer overflow”-urilor). E destul de greu să dai jos masina virtuală java sau sa „strici” clasele .NET. Din punctul meu de vedere insă, şi limbajul Pascal este mai bun decat PHP, insă trebuie scrise câteva biblioteci în plus. Am încercat şi merge foarte bine.

Este adevarat că paradigmele de programare au evoluat, dar din păcate au evoluat în mare parte către ideea „este mai ieftin să cumpărăm hardware bun, decât să angajăm programatori pricepuţi”. Andrew Tannenbaum afirmă in cartea „Sisteme de operare moderne” că „Mai demult [anii ’80, ’90] lumea ştia să realizeze programe mici şi eficiente, insă odată cu evoluţia hardware-ului, acest obicei s-a pierdut”. Nu pot să nu-i dau dreptate, o să te rog să te uiţi la Windows Vista, este de câteva ori mai mare decât predecesorul său, merge mult mai încet, însa realizează aceelaşi lucruri ca şi Windows XP. Este un exemplu foarte bun.

Nu pot să spun că sunt prea fericit cu direcţia în care se pare că se îndreaptă lumea software. Ceea ce afirmă Andrew Tannenbaum este foarte adevărat, nu mai ştim să facem programe mici şi eficiente. Toată lumea realizează soluţii enterprise, programe integrate, imense care fac tot ce se poate. Aceste programe sunt promovate cu slogane de genul foloseşte tehnologia Java de ultimă oră sau tehnologia AJAX integrată etc.

Să luăm ca exemplu programele pentru telefoane mobile. Eu am un Nokia E70 (am ataşat o poză, pentru a fi mai sugestiv despre ce e vorba). Acesta rulează Symbian 9,1, sistem de operare modern pentru telefoane mobile. La cei 200 de Mhz pe care îi are procesorul meu împreună cu cei 64 de MB de RAM (adică dublu faţă de calculatorul Pentium pe care l-am avut eu, care insă avea doar 16 MB de RAM), nu este în stare să redea un fişier mp3 în timp ce navighez pe Internet. Îmi aduc aminte însă că sub Windows 95, pe calculatorul meu Pentium, mă jucam liniştit în timp ce ascultam muzică şi aveam câteva pagini de Internet afişate.

Vă puteţi imagina cât de bună este acesta soluţie integrată de telefon, cât de eficient au fost scrise programele.

De ce e aşa? Foarte simplu, programatorii buni sunt puţini şi scumpi. S-a ajuns la dezvoltarea unor limbaje de programare (în general numite limbaje de scripting) care sunt foarte simple, adică oricine poate face un program. Dezavantajul este însă eficienţa. Puteţi fi siguri însă că la baza sistemelor de operare (nucleu şi driver-e) sau a limbajelor de nivel foarte înalt (cele cu paradigme de programare moderne) stau tot limbajele clasice şi metodele conveţionale de programare. Dar aşa … sunt puţini programatori care trebuie plătiţi bine.

Este păcat că nu se mai găsesc programe mici şi eficiente. Căutând nişte documentaţie pentru MySQL, sistem de gestiune a bazelor de date simplu şi mic, am citit că a fost preluat de către Sun Microsystems. Cred că este doar o chestiune de timp până cei 25 de MB vor deveni cei 250 de MB de soluţie integrată MySQL. Va avea aceelaşi funcţii de bază, însă va fi de câteva ori mai mare. Ne mai rămân (până vor fi şi acestea achiziţionate) PostGreSQL şi SQLite.

Îmi aduc aminte de un moment din anul I de facultate. Eram la primele cursuri de programare, şi eram foarte supărat că învăţăm Java. Nu este un limbaj prea eficient din punct de vedere al vitezei şi nici nu poate fi folosit prea bine în programare de bază. Profesoara de la curs, doamna Adela BUZULOIU, o persoană deosebită, mi-a răspuns foarte calm: „Uită-te în sală [erau peste 100 de oameni], câţi de aici crezi tu că vor ajunge să facă compilatoare sau driver-e? Majoritatea vor ajunge să programeze în companii mari după nişte tipare bine stabilite.” A avut dreptate.

Programarea ajunge să fie tehnoredactare … de cod.